Just another WordPress.com weblog

Despre obiective

Pentru ca zilele trecute tocmai am fost intrebati de catre o prietena veche despre indeplinirea obiectivelor pe anul 2011 si despre ce planuri avem pe 2012 m-am gandit ca ar fi binevenit un articol depre obiective.

Cu totii avem obiective precise, indiferent daca stim sau nu. Oricare ar fi acestea ele au un efect major asupra existentei noastre. Cum poti transforma invizibilul in vizibil? Primul pas il constituie definirea exacta a visului tau, limita pana la care il poti indeplini depinde de capacitatea de a defini cu precizie ceea ce iti doresti. Secretul descatusarii adevaratei tale puteri consta in fixarea unor scopuri care sa fie suficient de atragatoare incat sa te inspire realmente si sa-ti starneasca pasiunea. Alege-ti chiar in clipa asta scopurile in mod constient. Trece in revista tot ceea ce merita urmarit in viata. Alege-ti un scop care sa ti se para cel mai interesant si care sa te faca sa te scoli cu noaptea in cap si se stai pana tarziu.

Ti s-a intamplat vreodata sa iti cumperi o haina sau o masina noua si imediat dupa aceea sa te miri ca le vezi peste tot? Cu siguranta ca ele au fost acolo tot timpul. Dar oare de ce nu le-ai observat? Pentru ca nu au fost in zona ta de interes, nu fusese activata acea parte de creier responsabila cu scoaterea in evidenta a informatiilor de care ai nevoie. Ceea ce te poate ajuta sa iti indeplinesti visul nu este niciodata observant sau folosit pentru ca pur si simplu nu ti-ai definit clar scopurile, adica nu i-ai dat voie creierului sa iti arate se este important. De indata ce o vei face aceasta parte a mintii devine un fel de magnet care atrage orice informatie sau ocazie care ti-ar putea fi de folos pentru indepinirea mai rapida a scopurilor,

Mai departe, pentru a-ti clarifica obiectivele de dezvoltare personala,  am sa te rog sa iti raspunzi la urmatoarele intrebari:

Cum as vrea sa fiu?

Ce as vrea sa invat?

Ce vreau sa obtin prin profesia mea?

Ce locuri as vrea sa vad?

Ce aventuri as vrea sa traiesc?

Ce as putea crea?

Pe cine as vrea sa ajut?

Dupa ce ai stabilit care iti sunt prioritatile fixeaza cate un termen de indeplinire pentru fiecare obiectiv in parte si scrie in cateva randuri de ce este el important si de ce esti horatat sa-l indeplinesti. Intrebarile pe care poti sa ti le pui sunt:

Ce as simti daca as realiza asta?

Cum mi s-ar parea viata mea?

Cum s-ar schimba viata mea?

Raspunsurile la aceste intrebari te vor ajuta sa iti motivezi indeplinirea obiectivelor. Atunci cand exista un de ce suficient de puternic acesta iti va furniza si raspunsul la intrebarea cum.

Si acum acorda-ti ragazul de a-ti defini primii pasi pe care trebuie sa-i faci pentru a-l atinge. Ce poti face chiar azi pentru a merge mai departe? Un pas cat de mic, un telefon, o promisiune, schitarea unui plan initial te vor face sa fii mai aproape de ceea ce ti-ai propus.

Secretul realizarii acestor obiective este antrenamentul mental. Recapituleaza-le zilnic. Afiseaza-le in asa fel incat sa le vezi permanent.

Pentru foarte multi oameni fixarea unor obiective inseamna ca abia dupa ce le vor fi realizat vor putea sa se bucure de viata. Nu-ti amana fericirea! Stabilirea unor obiective inseamna sa ai o directie, sa stii spre ce te indrepti, sa nu plutesti in deriva.

Nu uita sa te bucuri de calatorie!

Cursuri de formatori

Centrul de formare Jaristea organizeaza curs de Formator. Acest curs este un program de perfectionare pentru ocupatia de formator (cod COR 241205) autorizat CNFPA si care se finalizeaza cu certificat de absolvire recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
Incepand cu 2010 aceasta certificare este obligatorie pentru cei care doresc sa desfasoare activitati de formare!
Important!!! Cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat sunt deductibile, conform Codului fiscal, art. 21, alin. 2, lit. h.
Competente:

 Pregatirea formarii (Definirea obiectivelor formarii, Proiectarea activitatilor de formare, Construirea situatiilor de invatare, Organizarea activitatilor de formare, Organizarea spatiului in care are loc formarea, Pregatirea suportului de curs si a materialelor auxiliare.)

 Realizarea activitatilor de formare (Informarea participantilor privind activitatile de formare, Motivarea participantilor la formare, Facilitarea activitatilor de invatare, Rezolvarea conflictelor, Oferirea de feed-back participantilor la formare)

 Evaluarea participantilor la formare (Aplicarea probelor si instrumentelor de evaluare, Organizarea sesiunilor de evaluare, Inregistrarea rezultatelor evaluarii si elaborarea raportului privind programul / activitatea de formare)

 Aplicarea metodelor si tehnicilor speciale de formare (Incurajarea reflectiei personale si a auto-formarii, Promovarea invatarii prin dinamica de grup, Lucrul in echipa cu alti formatori si cu persoane-resursa, Abordarea flexibila a situatiilor de formare, Dezvoltarea competentelor transversale.)

 Marketing-ul formarii (Identificarea nevoilor organizationale de formare, Promovarea programelor de formare)

 Proiectarea programelor de formare (Stabilirea scopului si a obiectivelor formarii, Identificarea resurselor necesare pentru un program de formare, Elaborarea materialelor suport pentru formare, Stabilirea strategiei si construirea programului de formare)

 Organizarea programelor si a stagiilor de formare (Negocierea programului de formare, Constituirea unitatilor de lucru, Asigurarea facilitatilor suplimentare)

 Evaluarea, revizuirea si asigurarea calitatii programelor si a stagiilor de formare (Elaborarea portofoliului de evaluare, Evaluarea eficientei programelor de formare, Revizuirea programelor de formare, Promovarea criteriilor si sistemelor de asigurare a calitatii)
Perioada de desfasurare: 1-3.07. 2011

Termen limita de inscriere: 25.06. 2011

Documente pentru inscriere: 1. Formularul de inscriere (trebuie trimis pana la termenul limita stabilit, impreuna cu dovada achitarii taxei de participare); 2. Copii dupa CI, diploma de licenta, certificat de casatorie (in cazul schimbarii numelui) – trebuie aduse in prima zi de curs.

Locatie de desfasurare: Clinica Oana Nicolau, str. Dr. C. Severeanu, nr. 7, sect. 5

Lector: Dorina Stamate

Tariful de participare este de 690 RON/cursant. Tariful include: taxa de inscriere, instruirea teoretica si practica, suportul de curs, taxa de examinare si eliberare certificate CNFPA, coffee-break-uri.

Pentru inscriere la curs va rugam sa sunati la numarul de telefon: 0733 303 333, sau trimiteti un e-mail la: contact@terapiaon.ro

In mod normal anxietatea şi frica tind să urmeze o secvenţă de dezvoltare. Bebelusii raspund de obicei cu frica la zgomote puternice sau la pierderea bruscă a suportului fizic. Reticenţa in a fi separat de un însoţitor este un răspuns normal, sanatos la copiii mici şi indica o dezvoltare a ataşamentului sănătoasă. Atunci când un copil începe să meargă pe cont propriu atunci poate aparea si teama de a fi separat de mama. Un anumit grad de anxietate de separare este un semn că prescolarul a dezvoltat un ataşament sănătos fata de cei dragi. În multe cazuri simptomele anxietatii de separare se opresc la 5-10 minute după plecarea mamei.
Temperament
Unii copii par mai iritabili ca sugari, au mai multe probleme de stabilire a unui program regulat de zi cu zi si acesti copii pot fi mai vulnerabili la anxietatea de separare. Un astfel de copil poate necesita mai multă muncă şi atenţie.
Dezvoltarea normală de separare
Anxietatea de separare apare în general la aproximativ nouă luni de viata şi poate atinge intensitatea maxima în lunile 12-24. Copilul plânge şi agăţându-se poate exprima două mesaje diferite. În primul rând, copilul poate plânge când mama pleaca, deoarece se teme că mama va fi dispărut pentru totdeauna. A doua situaţie este atunci când copilul, de multe ori după o zi destul de bună, începe să plângă atunci când se întoarce mama. Acest lucru se datorează faptului că întoarcerea mamei aminteşte copilului de modul în care el s-a simţit atunci când mama a plecat. Uneori, copiii între unul şi doi ani incep sa exploreze spatiul, prin tarare, mers in patru labe sau mers şi apoi devin anxiosi la separarea pe care ei înşişi au creat-o. Anxietatea de separare în general scade între 2 şi 3 ani. Copilul de multe ori tinde să fie timid cu străinii, iar gradul de dificultate a separarii poate varia de la o zi la alta. Intr-o zi, copilul poate fi nerăbdător să meargă şi o altă zi trist si atasat.

Factorii care pot contribui la anxietatea de separare
• Oboseală
• Modificări în rutina zilnica
• Schimbările care afectează familia, cum ar fi nasterea unui frate, divorţul, moartea sau boala.
• Schimbarea bonei sau a persoanei care sta cu copilul.
Factorii care pot reduce şansele de a dezvolta anxietate de separare
• Apelati un baby-sitter ocazional inca de la şase luni de viata. Acest lucru ajută copilul sa tolereze perioade scurte de timp departe de mamă şi il încurajează sa-si construiasca încrederea în alţi adulţi.
• Chiar dacă copiii de 12 luni nu agreeaza jocul de cooperare incurajati contactul cu copii de aceeasi varsta. De la trei ani copilul ar trebui să frecventeze grupuri de joaca.
Cum putem sa ajutam copilul cu anxietatea de separare atunci cand merge pentru prima data la gradinita
• Ajutati-l pe copil să se familiarizeze cu împrejurimile noi şi cu oamenii noi înainte de a lasa copilul acolo.
• Practicati anumite ritualuri (ora de culcare si dimineata)
• Jucaria preferata reprezintă apropierea de părinţi. Dacă este posibil, vorbiti cu educatoare să permită copilului să ia jucaria cu el pentru inceput.
• Amintiti-I copilului de lucruri anterioare in care el a fost curajos. Discutaţi despre modul în care un personajul lui preferat din desene animate sau filme s-ar putea descurca.
• Niciodată să nu faceţi haz de necaz de plansul unui copil. Nu certa-ti copilul pentru asta.
• Cand il luati de la gradinita dupaamiaza concentrate-va pe lucrurile pozitive care sa întâmplat si nu-l lasati sa insiste asupra temerilor despre ceea ce s-ar putea întâmpla.
• Minimizati temerile prin limitarea acesului la emisiunile TV care prezinta imagini infricosatoare.
• Pregătiti copilul citandu-i cărţi despre ursuleti sau alte personaje care merg la gradinita sau folositi-va de exemplul unor frati mai mari sau al unor prieteni mai mari care merg déjà la gradinita sau la scoala.
• A face cumpărături pentru gradinita reprezinta un eveniment special pentru copil.
• Asteptati-va ca micutul să fie mai obosit şi eventual mai iritabil decât de obicei atunci când începe gradinita pentru primele câteva săptămâni.
• Când il lasati la gradinita dati-i o sărutare şi o îmbrăţişare rapid şi cu voioşie si spuneti-i la revedere.
• Nu prelungiti plecarea si nu reveniti.
• Nu va furişati afară din cameră.
Va doresc succes in a reusi sa faceti din mersul la gradinita o activitate placuta!

Am divortat! OK. Haide sa vedem cum putem pastra o relatie cu fostul partener pentru a intretine relatia parentala cu copilul/copii adeseori marcati de consecintele afective si psihologice ale divortului parintilor.
Divortul sau separarea a doua persoane inseamna ruptura relatiei conjugale nu si a relatiei parentale. Partenerul iesit din relatie va continua sa fie parinte pentru copil si daca suntem parintele cu care a ramas copilul trebuie sa-I permitem celuilalt sa fie prezent in viata copilului nostru. Daca suntem parintele care nu are custodia copilului va trebui sa facem parte din viata copilului pentru ca acesta are nevoie sa stie ca este in continuare iubit si acceptat.
Se poate intampla sa ii folosim pe copii pentru a intretine o stare conflictuala cu fostul partener; sau pentru a intretine o relatie fictiva cu fostul partener. Acest lucru inseamna ca travaliul de doliu legat de divort nu a fost facut si ca acea situatie ne trimite la ranile personale mult mai vechi.
Fiecare membru al unui cuplu despartit va trebui sa aiba grija de relatia cu fostul partener, o relatie care sa permita dialogul, comunicarea, care sa faca posibila intalnirea celor doi pentru copil, pentru a participa la evenimente din viata copilului (serbari, zile de nastere, concursuri sportive, etc). In cazul femeilor, ele vor trebui sa aiba grija de relatia maternala cu copilul lor, sa continue sa fie mama fara sa incerce sa il inlocuiasca pe tatal copiilor, sa vorbeasca in numele lui, sa il critice, sa il descalifice sau sa il amplifice. In cazul barbatilor, relatia paterna cu copilul va trebui sa aiba in vedere ca, daca nu poate sa-si vada copii decat ocazional sa evite sa se lase acaparat de dimensiunea de tata care recompenseaza. Este foarte tentant sa se prezinte ca un tata permisiv si prieten cu copiii lui atunci cand nu ii vede decat doua week-end-uri pe luna!
Toti parintii, divortati sau nu, exista pentru a raspunde nevoilor copiilor, dar nu exista pentru a satisface toate dorintele copiilor (si nici sa ii folosesca pentru a-si depasi culpabilitatea de a fi pus capat relatiei de cuplu).

Stelutele de mare

STELUTELE DE MARE

Un om de afaceri plecat in vacanta se plimba intr-o zi pe plaja.De-a lungul plajei erau multe stelute de mare ce erau aduse de val si cu siguranta ar fi murit pentru ca nu se mai puteau intoarce in mare.

Cu mirare, observa un baietel care aduna fiecare steluta si o arunca inapoi in apa. Omul de afaceri vrand sa-i dea o lectie de viata, se apropie de baietel si ii spuse:

“M-am uitat la tine vazand ce faci si mi-am dat seama ca ai o inima buna si ca le vrei binele insa iti dai seama cate plaje sunt pe aici si cate stelute de mare mor in fiecare zi pe ele ? Nu crezi ca ar fi mai bine sa faci altceva in timpul pe care il pierzi salvandu-le ? Crezi ca salvand cateva stelute de mare conteaza ?”

Baiatul se uita la om, se apleca si lua o steluta de jos pe care o arunca inapoi in ocean si-i spuse:

“Pentru asta conteaza!”

Incepem un nou grup de dezvoltare personala!

Unde:       Clinica Oana Nicolau, str. Dr. Severeanu nr 7, sector 5
Cand:       Saptamanal, martea 18 – 21, incepand de marti, 1 februarie 2011
De ce:      Pentru – a-ti cunoaste mai bine resursele
                                 – dezvoltarea abilitatilor de adaptare sociala
                                 – o mai buna comunicare
                                 – identificarea unor tehnici de relaxare
                                 – imbunatatirea relatiilor interpersonale
                                 – cresterea increderii in sine
Cum:        Inscriindu-te la 0723 511 686 sau 0733 303 333 sau email dorina.stamate@terapiaon.ro
Cu cine:  formator Dorina Stamate, psihoterapeut autonom acreditat de Colegiul Psihologilor, formare in psihoterapie cognitiv comporamentala, in psiho socio somato analiza

Cabinet de psihologie si psihoterapie Dorina Stamate organizeaza practica de specialitate pentru studentii de la facultatile de psihologie.
In cadrul orelor de dezvoltare vom aborda urmatoarele aspecte:
– Autocunoastere prin identificarea resurselor personale
– Dezvoltarea abilitatilor de adaptare sociala si relationala
– Identificarea strategiilor eficiente pentru managementul emotiilor
– Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare de probleme
– Comunicarea eficienta
– Constientizarea legaturii dintre ganduri si comportamente
– Afirmarea de sine prin antrenament asertiv
La sfarsitul orelor de dezvoltare personala eliberam adeverinta de practica de specialitate necesara la facultate.
Intalnirile vor avea loc saptamanal in module de cate 4 ore.
Cost: 75 RON/sedinta

Cursuri dezvoltare personala

CLINICA OANA NICOLAU organizeaza grupuri de dezvoltare personala pentru adulti incepand cu 15 februarie 2010. Acestea se adreseaza tuturor persoanelor care doresc sa se descopere, sa se cunoasca mai bine si sa-si dezvolte noi abilitati. Metodele de lucru vor fi interactive si vor include: exercitii, jocuri de rol, exercitii de exprimare emotionala, tehnici proiective, tehnici de comunicare non-verbala, vizualizari si discutii interactive de grup.

Programa (52 ore) :

– Cunoastere interpersonala.

– Autocunoastere: Identificarea unor comportamente daunatoare (amanare, evitare, agresivitate etc.) si schimbarea lor. Identificarea emotiilor perturbatoare si invatarea unor tehnici de control emotional si exprimare adecvata. Identificarea credintelor disfunctionale si inlocuirea lor cu credinte adaptative.

– Afirmare de sine si imbunatatirea imaginii personale. Comunicare asertiva, combaterea stilurilor non-asertive de comunicare. Tehnici de comunicare verbala si non-verbala.

– Imbunatatirea relatiilor interpersonale: relatiile de cuplu, relatii interfamiliale, relatii profesionale, relatii de prietenie si sociale.

– Rezolvarea de probleme. Invatarea demersului rezolutiv in luarea deciziilor, in diverse paliere ale vietii cotidiene: familial, profesional si social.

– Managementul stresului la nivel individual si social, in relatiile profesionale, familiale si sociale. Tehnici de relaxare si destindere.

– Identificarea momentelor cheie din etapele dezvoltarii, evaluarea scenariului de viata si rescrierea acestuia in mod adaptativ si benefic. Depasirea momentelor de criza.

– Cresterea eficientei personale. Intalnirile vor avea loc saptamanal, timp de 4 ore, cu o pauza de 15 minute la 2 ore.

Locatia: Clinica Oana Nicolau – str. Dr. Severeanu nr. 7 sector 5 Bucuresti

Psihoterapeuti: Cristina Negoita, Lucian Negoita, Dorina Stamate si Monica David

Cost: 100 RON / sedinta

Pentru detalii si alte informatii va stam la dispozitie: http://www.clinicaoananicolau.ro http://www.terapiaon.ro contact@terapiaon.ro Str. Dr. Severeanu nr. 7, Sector 5, Bucuresti

Telefon: 0723.511.686 si 0733 30 33 33

Am observat ca multi oameni nu cunosc diferenta dintre un psiholog si un psihiatru. Pentru o parte dintre noi aceste doua profesii sunt asemanatoare si se amesteca in atributii.
Sunt sigura ca v-ati intrebat: Oare care este diferenta dintre aceste doua profesii. Si mai ales de care dintre ei am nevoie?
Prima diferenta se refera la formarea lor.
Psihiatrul urmeaza Facultatea de Medicina si se specializeaza in Psihiatrie.
Psihologul urmeaza Facultatea de Psihologie si se specializeaza in diferite domenii (psihologie organizationala, psihologia transporturilor, psihologie educationala, psihologie clinica sau psihoterapie).
A doua diferenta se refera la modul de abordare a pacientului.
Psihiatrul, fiind de formatie medicala, stabileste un diagnostic si trateaza pacientul cu medicamente. Exista cazuri in care psihiatrul are si formare intr-o forma de psihoterapie si atunci poate avea si o altfel de abordare.
Psihologul care practica psihoterapia te invata cum sa-ti constientizezi problemele, te ajuta sa gasesti resurse si sa depasesti problemele cu care te confrunti fara a prescrie medicamente.

„Era odata un bunic in varsta care asista la petrecerea de nunta a celei mai mici nepoate a lui. Era fericit, senin, calm, in fata acelui spectacol minunat al intregii familii reunite. Bucuria lor, fericirea tuturor raspandea o emotie suava. Cat de frumoasa era nepotica lui in rochia aceea alba minunata! Radea din tot sufletul in timp ce taia impreuna cu sotul ei, monumentalul tort de caramel si ciocolata. Cand tanara lua si farfuria bunicului, ii spuse:

– Hai, bunicutule, gusta din tortul acesta atat de bun!

– Nu, da-l mai departe, ii spuse mama ei, mereu atenta, stii doar ca bunicului nu-i plac dulciurile.

A urmat apoi un moment de liniste si, dintr-o data se auzi vocea vesela a bunicului:

– Ba da! Imi plac prajiturile. Vreau sa primesc felia aceea mare si frumoasa.

Fiica lui il privea surprinsa:

 – Cum adica, iti plac prajiturile? Dar eu stiu ca nu ti-au placut niciodata! Eu, fiica ta, am cincizeci de ani si nu te-am vazut niciodata in viata mea mancand prajituri…

– Da, niciodata in viata ta… dar nu in viata mea! Adevarul e ca imi plac prajiturile! Intotdeauna mi-au placut…Doar ca noi eram atat de saraci atunci cand tu si fratele tau erati mici, mai tii minte…Mama voastra nu putea sa cumpere prajituri, decat foarte rar, doar duminicile cand era o sarbatoare mare…Lua cate una pentru fiecare dintre noi, dar eu, cand iti vedeam ochisorii, cand veneai sa te asezi pe genunchii mei si devorai cu atata placere prajitura, atunci placerea mea era sa-ti pastrez tie si prajitura mea si ma bucuram apoi sa te vad manacand inca una. Si spuneam mereu, pentru ca tu sa fii si mai fericita: “Haide, mananca fetita mea, mie nu-mi plac prajiturile…!”

Povestind toate acestea, batranul suradea cu blandete, clatinand usor din cap. Mai adauga apoi razand cu pofta:

– Astazi e sarbatoare, fiica mea, haide, da-mi o felie de tort…vezi ca o sa o scapi pe jos, daca mai tremuri asa…! Ti-e frig sau ai emotii pentru ca se casatoreste fiica ta?

Uneori, se intampla ca darurile oferite din iubire sa fie recunoscute abia dupa ani si ani de zile. Cateodata e de ajuns un moment de tandrete, care se creeaza plecand de la o amintire asemenea unei petale delicate de floare, ce se naste in lumina.”

Extras din cartea lui Jacques Salome – Povesti pentru a iubi, povesti pentru a ne iubi